I. PREZENTAREA SCOLII

 

pagina de start

 

I. 1.Scurt istoric al scolii

La începutul secolului al XIX-lea functionau scoli particulare si scoli de stat în numar destul de redus din cauza lipsei de spatiu si a deficitului de învatatori.
Rîsca s-a situat la loc de frunte în comparatie cu asezarile rurale vecine în ceea ce priveste înfiintarea unitatilor scolare. În anul 1839 functiona pe lânga manastirea Rîsca o scoala în care se învata Ceaslovul si nu era accesibila oricui.
Cresterea numarului populatiei si implicit a copiilor de vârsta scolara, distanta mare pe care trebuia sa o parcurga elevii din Rîsca pâna la cea mai apropiata scoala au determinat autoritatile sa dispuna înfiintarea în 1870 a unei scoli în satul Rîsca. Primul învatator al scolii a fost Ion Andreescu (absolvent a doua clase de Scoala Normala) în perioada 1870-1883. Scoala nu avea un local propriu si a functionat într-o cladire cu o camera si o tinda ce fusese infirmerie a satului, amplasata pe locul actualei gradinite. Aceasta cladire se va dovedi improprie pentru scoala, primind o alta destinatie, iar scoala va functiona în diferite spatii, în special în casele învatatorului Gheorghe Grigorescu, în camera de la nord dinspre ulita bisericii. Pentru acest spatiu statul platea chirie. Gheorghe Grigorescu a fost al doilea învatator al Scolii Rîsca, fiind considerat însa ctitorul învatamântului din Rîsca, deoarece a functionat aici timp de 40 de ani (1883.1923). În anul 1886, prin Ordinul Ministerului Instructiei nr. 3147 primea gradul didactic I în învatamânt.
Legea din 1896 propusa de Petru Poni, ministrul Învatamântului, prevedea încurajarea prelucrarii lemnului în învatamântul agricol si profesional. Scoala Rîsca a trecut la aplicarea acestei prevederi si în vara anului 1901, la expozitia organizata de Scoala nr.1 Falticeni, expune cosuri de nuiele.
Din 1910 se înfiinteaza al doilea post de învatator, astfel ca în afara de clasa care functiona în casa învatatorului Grigorescu s-a mai amenajat o sala de clasa în casa lui Gheorghe Grigoriu, mutata ulterior si pe la alti gospodari. Este luata initiativa construirii unui local de scoala din fondurile statului. Se întocmeste documentatia în 1914, este înaintata Ministerului Instructiunii si Cultelor, dar lucrarile n-au putut demara datorita primului razboi mondial.
În perioada refacerii economice , dupa razboi, problema constructiei scolii revine în actualitate. Pamântul pe care urma sa se construiasca scoala a devenit proprietatea comunei, în urma schimbului funciar facut de cetateanul Prodan cu comuna.
Constructia scolii a început în anul 1921 sub directiunea lui Ion Lates. Localul a rezistat pâna astazi, iar din anul 2002 a intrat într-un program de modernizare , lucrarile fiind în plina desfasurare, urmând ca în toamna lui 2004 sa fie redata învatamântului.
Au urmat mai multi învatatori cu perioade mai lungi sau mai scurte de activitate – Miron Verdes, Jan Grigorescu, si din 1938 pâna în 1963 Constantin Lazariu. Din anul scolar 1958-1959 la Scoala Rîsca se înfiinteaza ciclul gimnazial, efectivul de elevi este mare, iar scoala devine neîncapatoare.Sunt amenajate sali de clasa în cladirea anexa a Primariei si în localul Caminului Cultural.
A urmat o serie de directori care au contribuit major la modernizarea si dotarea materiala si didactica a scolii. Astfel:

- între anii 1964 – 1970 învatatorul Vasile Mihailescu – începe constructia unui nou local de scoala, construit într-un timp foarte scurt si dat în folosinta în 1970.
- între anii 1971 – 1977 profesoara Virginia Jamt – s-a ridicat atelierul scolii si s-au dotat mai multe sali de clasa cu mobilier scolar.
v între anii 1978 – 1988 profesoara Elena Petroaia – s-au construit patru sali de clasa si s-au realizat mai multe cabinete scolare.
- între anii 1989 – 1995 profesorul Mircea Butnaru – reface acoperisul scolii si se ocupa de construirea unor sali de clasa la celelalte scoli din comuna.
- din 1996 pâna în prezent profesorul Mihai Corduneanu – s-a ocupat si se ocupa de modernizarea si reconstructia scolilor din comuna, a realizat un cabinet de informatica, a introdus internetul , etc..